Concursurile de schi ale cercetasilor (1923)

A treia zi de Craciun s-au tinut concursurile de sky pentru championat, sub conducerea d-lui profesor C. Ionescu, locotenent I. Dimancescu si Decebal Mateescu - student - si cu colaborarea cercului sportiv “Peles” din localitate.

Inaintea amezii au fost curse de alergari pe sky pentru cercetase si cercetasi juniori si seniori. Plecarile au fost date din padure pe teren variat si cu obstacole, sosirea facandu-se pe poiana din fata castelului “Peles”. La juniori, distanta de 3 km a fost parcursa in 8.10 minute de cercetasul Copitz Osvald, care a fost clasat intaiul. A urmat in ordine Brandus E. si Ernest. Iar la seniori, 5 km au fost parcursi in 13.15 minute de cercetasul Calista Toma, Tabaras I. A reusit al doilea si Purcarea I., al treilea. Dintre cercetase, Gatej Valeria a iesit intaia si Gatej Victoria a doua.

La ora 3 dupa amiaza, dupa o demonstratie de propaganda pentru raspandirea sporturilor de iarna si in special pentru dezvoltarea gustului de sky, din partea membrilor clubului sportiv “Peles”, care a constat in minunate jocuri de indrazneala si eleganta, comparabile cu ale renumitilor scandinavi, au inceput probele de stil si sarituri.
Micutii cercetasi au izbutit pe deplin, provocand entuziasmul multimei care asista. S’a facut trecerea printre bete, Christiania, Telemark, diferite franari si ocoliri, sarituri de trambulina etc.

Combinarea rezultatelor de dupa amiaza cu cele de fond au dat urmatorul clasament general:
Cercetasi seniori: 1) Calista Toma, champion si detinator pentru a doua oara a cupei asistentei sociale, daruita Marei Legiuni, 2) Purcarea Ion, 3) Tabaras.
Cercetasi juniori: 1) Copitz Osvald, 2) Tomescu Stefan, 3) Brandus Eugen; la cercetase: 1) Brandus Mimi, 2) Gatej Valeria.
M.S. Regele a facut distributia premiilor si a felicitat pe premianti.

sursa:
Concursurile de sky ale cercetasilor - Sporturile de iarna la Sinaia, Rubrica Sport, Ziarul Universul, 8 ianuarie 1924, colectia Dimancescu

foto:
Ilustratia Saptamanala, februarie 1924

Nota:
Initiativele si calendarul sportiv al Clubului Peles din Sinaia s-au impletit cu activitatile din cadrul Federatiei Romane de Schi, dar si cu actiunile de promovare a cercetasiei.
Membru fondator si presedinte al clubului Sportiv Peles (din anul 1923) era locotenentul de vanatori de munte Ioan Dem. Dimancescu, in acelasi timp si comandant de centurie in Cohorta Spatarul „Mihail Cantacuzino” Sinaia (incepand cu anul 1920) .





















citeste si:

La sediul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei


Inainte de primul razboi mondial, Comandamentul Marii Legiuni a cercetasilor a functionat la o adresa din strada Alexandru Lahovari, nr.39, intr-un imobil pe locul caruia astazi se inalta o cladire mult mai recenta.
In perioada interbelica sediul central al organizatiei a functionat pe strada Haga, la nr.3.

[foto 1: sediul asociatiei prin fata caruia trece silueta unui automobil de epoca]

Cladirea exista si astazi (localizare) cu cateva mici modificari (ferestrele si balconul etajului 1) si, evident, fara firma de deasupra intrarii si cele doua embleme ale asociatiei de pe fatada principala...

















[foto 2, 3]

Imaginile de mai jos surprind cateva secvente din atmosfera pregatirilor celei de-a doua jamboree nationale (Sibiu, 1932).

[foto 4: membri ai comitetului de organizare al jamboreei
lucreaza intr-o incapere in care se observa drapele ale asociatiei si un tablou, acesta din urma putand fi vazut integral in imaginea alaturata [foto 5];
pictura, care evoca tema unei fapte bune - cea mai mare datorie a cercetasului, este realizata de Honoriu Cretulescu si face parte dintr-o serie de patru lucrari care au fost expuse pentru prima data la Expozitia Cercetaseasca din anul 1931; dimensiunile erau de 2,5m x 2m]

[foto 6: lt. col. Ulisse Samboteanu, Directorul Cercetasiei in perioada interbelica, lucrand la biroul sau, flancat de telefon si o statueta cercetaseasca]

[foto 7: membri ai comitetului de organizare intr-o poza de grup in fata intrarii in sediu]


Alin Dimancescu



foto:
documentar din 1932, Arhiva Nationala de Filme (1, 2, 4, 6, 7)
revista Cercetasul, iunie 1931 (5)

La multi ani, Majestate!


o fotografie inedita cu Regele Mihai la varsta de 13 ani, in anul Jamboreei de la Mamaia (1934)


[Maria Sa Marele Voevod Mihai in mijlocul cercetasilor la Sinaia]

sursa foto: Revista Sanatatea, nr. 1, martie 1934


citeste si:


Jamboreea cercetaselor (Breaza, 1935)

Calendarul jamboreelor nationale interbelice (Piatra Neamt - 1930, Sibiu / Dumbrava Sibiului - 1932, Mamaia - 1934, Brasov / Poiana Brasov – 1936) a inclus si o jamboree nationala a cercetaselor, desfasurata in anul 1935, la Breaza.

[foto 1: insigna jamboree]

Infiintata pe 18 ianuarie 1930 (1), Asociatia Cercetasele Romaniei era condusa de Principesa Ileana. Peste numai doi ani (ianuarie 1932) erau inregistrate 23 cohorte, formate din 2078 de cercetase (2) (3).

Grupele de varsta erau:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (4)
Cel putin 36 de cercetase formau 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formau o cohorta (5).

Simbolul cercetaselor era frunza de trifoi (la baieti - floarea de crin).

[foto 2: catarama centura Cercetasele Romaniei]

Am avut surpriza ca la Arhiva Nationala de Filme (ANF), vizionand mai multe bobine cu filme despre jamboreele interbelice, sa descopar cateva minute document de la jamboreea cercetaselor din 1935, din care mai jos avem un mic extras (2' 20").


Locatia este cea a centrului de comandanti strajeri de la Breaza, aceeasi cu cea a liceului militar de mai tarziu. Straja Tarii fusese infiintata cu un an in urma (1934), activand in cadrul Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR).
Jamboreea se desfasoara sub deviza: “Gata la datorie. Credinta si munca pentru tara si rege”.

[foto 3: intrarea in tabara jamboreei]

Festivitatea de deschidere cuprinde o slujba religioasa si ceremonia de ridicare a drapelului, fiind onorata de prezenta regelui Carol al II-lea (comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei, imbracat in costum de cercetas), intampinat de Nisa Camarasescu (ajutoarea Comandantei Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei).

[foto 4: regele Carol al II-lea inspectand tabara]

In film se remarca absenta Principesei Ileana (comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei). La scurt timp dupa casatoria cu arhiducele Anton de Habsburg (1931), in urma presiunilor realizate de catre regelele Carol al II-lea, principesa se retrasese la castelul Sonneberg de langa Viena, fiind prezenta in tara numai pe perioade scurte, in timpul verilor, mai ales la castelul Bran. In anul jamboreei (1935) se naste cel de-al treilea copil al principesei, Alexandra.
In imagini, in anturajul regelui este prezent generalul Constantin Ilasievici, maresal al palatului si viitor ministru al apararii.

In documentar apar comandanti de cercetasi si strajeri, ambele organizatii coexistand aproape trei ani pana in ianuarie 1937, cand cercetasia este desfiintata prin reorganizarea strajeriei ca unica organizatie de tineret (6). Generalul I. Manolescu, ajutorul comandantului Marii Legiuni, apare imbracat in uniforma de strajer. Insusi regele are un ecuson de Straja Tarii pe camasa.
Comandantele si cercetasele poarta uniforme mixte, cu fuste, camasi, esarfe, centuri si insemne de cercetase, in timp ce ecusoanele si bastile sunt de la Straja Tarii. Salutul era cel cercetasesc.

[foto 5: aspect general al taberei]

Marturii filatelice ale evenimentului [foto 6 si 7]:



Asociatia fetelor va fi activa pana in anul 1936.
Asociatia "Cercetasele Romaniei" si Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) pot fi considerate precursoarele tuturor asociatiilor cercetasesti infiintate incepand cu anul 1990.

Alin Dimancescu


citeste si:


surse:
1 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
2 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
3 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
4 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
5 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
6 - prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

foto:
-colectia Iulian Lipovanu (1, 2)
-Arhiva Nationala de Filme (3, 4, 5)
-licitatii Healey & Wise (6)
-Scouts and Guide Stamp Club (7)

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)

Istoria Cercetasiei @ RoJam


Desfasurat pe 14 august, Targul de educație non-formala din cadrul RoJAM a reunit 20 de organizatii, fundatii si asociatii din tara.
Unul din atelierele TEN a fost cel de Istoria Cercetasiei.


Pe parcursul intregii zile, intr-un colt de cort care s-a dorit a fi cel mai intunecos (sic!) si pe durata unei prezentari multimedia de 20 minute/serie, participantii au putut sa faca o incursiune printre reperele cercetasiei romanesti din perioada 1913-1937. 

Reactiile participantilor au fost dintre cele mai diverse.
  • cercetasi din Deva: De ce nu avem un muzeu al cercetasiei in Romania? (avem totusi un stand al cercetasiei)
  • cercetasi din Ramnicu Valcea: De ce nu se pomeneste nimic despre cercetasie in manualele scolare?
  • un grup de cercetasi catolici: Cum au putut niste elevi de liceu, fara ajutorul adultilor sa se organizeze in primele patrule de cercetasi (1913)?
  • J.V. - comandant, reprezentant al Germaniei si colectionar: Chiar a avut Romania o premiera mondiala prin lansarea unei emisiuni filatelice asociata unei Jamboree (Sibiu, 1932)?
  • doi comandanti francezi (in discutiile de dupa prezentari): Este extraordinar ca primii cercetasi romani au primit incurajarile capitanului Royet, initiatorul cercetasiei din Franta!
  • un tanar cercetas din Bucuresti, in contextul in care s-a vorbit ca primii cercetasi (1913) erau entuziasmati de literatura de aventuri si de romanele lui Jules Verne (in special): Doi ani de vacanta??? Cine este Jules Verne, nu figureaza in programa scolara! :-)
  • altcineva: Poza cu Baden Powell si comandantii romani chiar este autentica?
[grup de cercetasi italieni]





Ca o concluzie de final, a fost o experienta in care tinerii cercetasi au aflat de ce trebuie sa pretuiasca traditia cercetasiei in Romania:
  • pentru ca este parte din istoria Romaniei; pentru ca avem datoria sa cinstim sacrificiile facute de cercetasi in razboiul pentru intregirea neamului romanesc (1916-1918)
  • pentru ca trebuie sa intelegem rolul de scoala de caractere pe cercetasia care l-a avut in anii in care a activat
  • pentru ca ne tragem radacinile din principiile enuntate de Baden-Powell, dar si din onoarea si devotamentul unor generatii de comandanti (militari, profesori) si oameni de cultura care au sprijinit miscarea de-a lungul anilor
  • pentru ca realizam ca miscarea cercetaseasca in Romania a inceput cu aproape 100 de ani in urma
  • pentru ca prezentul si viitorul au mult mai multa relevanta daca stim de unde venim!

[RoJam, 14 august 2011]

Alin Dimancescu

Un loc uitat – tabara jamboreei din 1932, Dumbrava Sibiului


Maine se implineste o luna de la festivitatea de inchidere a RoJAM (Saliste/Sibiu, 11-21 august 2011).

Ultima jamboree interbelica a fost la Brasov (august, 1936). Pentru cei care nu stiu, Sibiul a gazduit in iulie 1932 a doua jamboree nationala. Mai precis, evenimentul s-a desfasurat pe un platou din Dumbrava Sibiului.

Chiar in ziua de deschidere a RoJAM (11 august) am vizitat Dumbrava, in cautarea vechiului amplasament. Aveam cu mine cateva poze din 1932.
Pe Calea Dumbravii am parcat masina langa linia de tramvai cu ecartament redus (tramvaiul nu mai circula decat ocazional de la inceputul acestui an) si am vizitat Muzeul ASTRA, intrand dinspre lacul Dumbrava Zoo. Stiam ca la jamboreea din 1932, pe Lacul Dumbrava s-au desfasurat probe de canotaj si banuiam ca locul unde se desfasurasera corturile nu putea fi departe.


Vizualizare hartă mărită

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA s-a deschis pentru public in anul 1967, astfel ca un posibil amplasament al taberei din 1932 ar fi putut fi chiar pe terenul acestuia, pe un platou dintre cele doua lacuri, aflat insa astazi la o cota inundabila.

La muzeu nimeni nu a putut sa ne dea relatii, astfel ca am verificat aceasta ipoteza la Ocolul Silvic Sibiu (din cadrul Directiei Silvice Sibiu), situat in apropiere, tot pe Calea Dumbravii. Domnul Radu Corvin, seful ocolului, a avut amabilitatea sa se uite pe pozele interbelice si pe baza unor indicii (teren, liziera padure si linie alimentare electrica)

ne-a sugerat ca un foarte probabil amplasament al taberei ar fi putut fi de cealalta parte a gradinii zoologice, pe Valea Aurie, flancata astazi de un cartier rezidential.

Acum cateva saptamani, intr-un film documentar interbelic, pus la dispozitie de catre Arhiva Nationala de Filme, am descoperit un cadru care prezinta un panou cu o harta a amplasamentului.

Suntem inca in asteptarea unui punct de vedere al Ocolului Silvic Sibiu, pe baza acestei noi informatii.

Orice indiciu ramas dupa vara lui 1932 (troita, placa comemorativa etc.) a fost macinat de ploi, timp si uitare. Sunt sigur ca cercetasii sibieni vor afla intr-o zi locatia exacta a taberei din 1932 si o vor include in circuitul lor de repere de suflet.

Alin Dimancescu

Marsul Cercetasilor


Pe versuri compuse de Cincinat Pavelescu si muzica lui Alfonso Castaldi, Marsul Cercetasilor se canta la festivitati, in excursii si tabere, la jamboree.

Domnul Nicu Anusca, comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu, a avut amabilitatea sa ne puna la dispozitie o inregistrare din 1993 a marsului, cantat la o aniversare a zilei de 1 Decembrie.

Marsul Cercetasilor



Cu acel prilej, celor prezenti li s-a adresat cercetasul erou din primul razboi mondial - Constantin Sapatino, care la numai 13 ani a fost sanitar, sofer pe ambulanta si curier pe frontul din Moldova.

Alin Dimancescu

Sondaj - vizionare la ANF


La sediul Arhivei Nationale de Filme (ANF), la cererea Istoriei Cercetasiei s-au vizionat mii de metri de pelicula.

Ce crezi ca s-a cautat in arhive?


Vino la RoJam ca sa vezi daca ai ales varianta corecta!


update 11.08.2011:
Raspunsul corect: c)
In cadrul festivitatii de deschidere a RoJam s-au proiectat documentare inedite din Arhiva Nationala de Filme (ANF), intr-o evocare care a prezentat aspecte de la Jamboreele interbelice de la Sibiu (1932), Mamaia (1934) si Brasov (1936).

Micii Dorobanti


In anul 1905 apare Manualul Micului Dorobant, realizat de C. St. Justin si tiparit la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Bayer - Bucuresti. Lucrarea era pentru “uzul claselor primare, urbane si rurale” si cuprindea zicatori, proverbe si poeme patriotice in versuri.

In cuvantul introductiv, dedicat A.S.R. principele Carol, autorul prezinta pe scurt aparitia primei companii de mici dorobanti. Initiatorul acestui demers este capitanul Ioan Chiritescu, din Regimentul 4 Ilfov No.21. Acesta a dorit “sa invete pe roman, ca de mic copil sa stie sa tina o pusca in mana, sa creasca manuind’o, si sa-si formeze astfel educatia, in cat la epoca intrarii in armata el sa fie cu trupul si cu sufletul un ostean deosebit”.

Dupa multe “cheltuieli si straduinte”, la parada de 10 Mai 1905, prin fata regelui Carol I a defilat “o ceata de copilasi imbracati in traditionalul costum al vechiului dorobant, viteazul si neintrecutul dorobant care a luptat la Grivita, Plevna, Opanez si Smardan”

Inca sub auspiciile evenimentului major care marcase ultima parte a secolului trecut (castigarea independentei), oameni vizionari isi dadeau seama de rolul pe care o organizatie de copii si tineret il putea avea pentru desavarsirea educatiei “trupului” si “sufletului”. La parada mentionata mai sus suntem cu doi ani inainte de primul eveniment cercetasesc organizat de catre generalul locotenent Baden Powell la Brownsea Island.

Intr-o perioada de emancipare si de orientare puternica catre valorile occidentale, copiii nu se mai regasesc insa in instructia facuta la contingentele de mici dorobanti, stabilite pe langa scoli.
Modelele din literatura de aventuri (Jules Verne la loc de cinste) si incurajarile primite de catre Dimitrie Dimancescu de la cpt. Royet (initiatorul cercetasiei franceze), creaza premisele organizarii spontane, fara sprijinul adultilor, a primele doua patrule de cercetasi: fratii Dimancescu (Dimitrie si Ioan), fratii Berindei (Ion, Bebe, Emil si Vlad), Sandel Bogdan si Ionel Andronescu. Era vara anului 1913.
Intorsi la scoala in toamna aceluiasi an, primii cercetasi se vor organiza la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti, beneficiind de sprijinul directorului scolii - prof. Marin Dumitrescu. In acelasi timp profesorul universitar Gheorghe Murgoci tinea prima comunicare asupra cercetasiei, iar profesorului Gabriel Giurgea edita si distribuia in scoli prima brosura de popularizare a cercetasiei.

Alin Dimancescu


citeste si:

Istorica: Cercetasia - Straja Tarii - Pionierii


Ultima editie Istorica, difuzata in data de 11 iulie 2011 la Radio Romania Actualitati i-a avut ca invitati pe prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Universitatea Bucuresti si prof. dr. Aurel Soare, director adjunct al Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir", Breaza.
Pe parcursul a 55 de minute, realizatorul George Popescu a moderat interventiile invitatiilor sai intr-un demers menit sa reconstituie aparitia cercetasiei la noi in tara, precum si sa ofere o valoroasa decantare a strajeriei lui Carol al II-lea. S-a incercat sa se inlature falsa teza a pionierilor romani ca si continuatori ai strajerilor, in conditiile in care organizatia comunista trebuie privita ca un produs de export al defunctei URSS.

Emisiunea a inclus si un interviu ([29:02-34:36], transcrierea mai jos) realizat in redactia Istoria Cercetasiei de catre Mirela Bazavan, redactor Radio Romania Actualitati.

Pagina emisiunii si inregistrarea audio integrala se gasesc aici.

Alin Dimancescu


[29:02]
George Popescu: Ioan Dimancescu este cel mai statornic organizator si comandant al cercetasilor, ulterior al strajerilor. Nepotul sau, domnul Alin Dimancescu, a fost de acord, la cererea colegei mele, Mirela Bazavan, sa povesteasca succint cateva din momentele organizatiei Cercetasii Romaniei din timpul bunicului sau.

Alin Dimancescu: Bunicul meu, Ioan Dimancescu, a fost unul din primii cercetasi, impreuna cu fratele sau, Dimitrie Dimancescu. Erau o generatie care vroia altceva, experientele cu Micii Dorobanti in contextul in care se lectura Jules Verne si alta literatura de aventuri nu mai aveau relevanta. A fost un gest spontan al fratilor Dimancescu care s-au organizat in aceste prime doua patrule, dupa care si-au cumparat uniforme, comandandu-le din Franta, de la un magazin de efecte cercetasesti. In acelasi timp un profesor Giurgea distribuia in scolile din Bucuresti o brosura, prin care populariza fenomenul cercetasiei, asa cum il descoperise in afara.

Mirela Bazavan: Dumneavostra ati staruit mult cercetand documentele bunicului asupra fenomenului cercetasiei in Romania. Pana la urma ce ii mana in lupta pe cercetasi?

AD: O suma de principii frumoase: Sa-ti servesti regele si tara, sa faci fapte bune, sa-ti ajuti aproapele, sa fii disciplinat, sa iti respecti colegii si comandantii. Trebuie sa luam in considerare si un context local, premergator intrarii Romaniei in primul razboi mondial, unde pe un fenomen de patriotism real, atat generatia matura cat si generatia tanara vroiau sa faca ceva pentru tara, si acestea nu sunt cuvinte mari, ca sa le spunem noi acum.

MB: Am vazut ca aveti foarte multe documente, foarte multe fotografii, insemne si insigne pastrate de la bunicul dumneavoastra. Poate ne spuneti ceva si despre uniformele cercetasilor.

AD: Ele in linii mari urmau specificatiile scoutismului englez, adica exista un standard legat de vestimentatie. Am avut placerea sa le vad la Muzeul Militar National, unde exista singura uniforma cercetaseasca completa, din cate cunosc. A apartinut lui Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei in perioada interbelica. Uniforma era intradevar de culoare kaki, cu centura cu pafta avand crinul si deviza “Gata Oricand”, palaria cu boruri si pantaloni trei-sferturi. Esarfa - de culoare rosie, cu un inel de prindere.

MB: Exista si un insemn distinctiv pentru fiecare cohorta?

AD: Erau chiar la nivelul grupelor. Exista traditia ca fiecare grupa sau centurie, unitatea superioara, sa aiba ca emblema un animal, stilizat. Aparea pe steagul unitatii respective si unitatea se mandrea ca este reprezentanta acelui animal, de la care cauta sa ia calitatile pozitive.

MB: Asadar aveau uniforma, steag, o lege, cantece…

AD: Cantece si cred ca aveau, mai presus de toate, principii si onoare. Comandantii lor veneau din zona militara sau din zona pedagogica, si poate ca acest nivel de competenta, de oameni seniori, a asigurat din primul moment o consistenta miscarii cercetasesti.
In jurnalul bunicului meu am o consemnare a unei conferinte tinuta la Fundatiile Carol I, acolo unde Nicolae Iorga a conferentiat catre tinerii cercetasi si el le-a dat cateva sfaturi. In momentul in care calatoresc, fac excursii, fac tabere, sa fie preocupati de ceea ce vad si sa-si noteze in mod ordonat in carnetelele lor, sa faca schite ale bisericilor pe care le intalneau, intr-o biserica sa vorbeasca cu preotul si sa vada daca mai sunt alte obiecte care sa poata fi interesante si valorificate intr-un circuit public.

MB: Mi-ati vorbit mult despre ce insemna spiritul cercetasesc. S-a transmis mai departe si in organizatiile strajerilor? Pentru ca, inteleg, bunicul dumneavoastra a trecut in ’37 in organizatia de atunci.

AD: Exista toata componenta de traditie cercetaseasca vis-a-vis de activitati si de organizare desi unele unitati fusesera rebotezate. Majoritatea cadrelor fusesera preluate de la cercetasie. Ulterior s-au facut doua centre (de comandanti) - Breaza si Predeal.
O caracteristica a strajeriei este ca a fost o miscare de tineret obligatorie. Totul se subjuga personalitatii marcante a regelui Carol al II-lea.

MB: Noi, cei care am cunoscut inainte de 1989 ceremonialul acela prin care deveneai pionier, putem face o asemanare?

AD: Putem sa facem, dar cred ca nu ar fi in avantajul pionerilor, ca sa spun asa. Daca maximum de atmosfera la pionieri era sa fi primit in organizatie la inchisoarea Doftana, la cercetasie si la strajerie festivitatile de initiere in organizatie aveau un caracter mult mai national, erau facute in anumite zile legate de sarbatori romanesti, de multe ori in prezenta membrilor casei regale, si prin acest lucru, un cu totul alt prestigiu.
Cel mai frumos lucru pe care l-am descoperit e legat de crezul care l-au avut acele generatii, legat de ce pot sa ofere ei tarii. Promovarile si functiile veneau in contextul in care iti ajutai tara si ajutai societatea.

GP: Alin Dimancescu – curantul istoriei miscarii cercetasilor din Romania.

O excursie la Comana

Doua marturii inedite, vechi de 95 de ani:
-un articol publicat de profesorul Constantin Nedelcu, unul dintre primii instructori ai cercetasiei, cadru didactic la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti (leaganul cercetasiei din Romania), membru marcant al miscarii in perioada interbelica
-relatarea excursiei, asa cum a fost notata in jurnalul sau (1915-1916) de catre tanarul cercetas Ioan Dem. Dimancescu, initiator al primei patrule de cercetasi (1913, alaturi de Dimitrie Dimancescu, fratele sau), comandant al Cohortei I Galben si al Legiunii Bucuresti in perioada interbelica.

Intr-o postare viitoare urmeaza reeditarea excursiei, cu plecarea din Bucuresti, cu masina. Trenul nu mai trage de mult timp pe peronul Garii Filaret, statie care a decazut la statutul de autogara si care inca mai asteapta promisiunea transformarii intr-un muzeu al cailor ferate.

Alin Dimancescu



Excursiunea de la Comana

Congresul instructorilor cercetasi din acest an si-a inceput lucrarile cu o proba practica, in cadrul unei excursiuni cercetasesti la Comana.
Excursiunea a fost aranjata de cohorta “Pastorul Bucur” cu o centurie formata din cercetasii cei mai harnici ai tuturor centuriilor din Capitala, repartizati in trei grupe de cate 30 de cercetasi. Fiecare grupa a fost condusa de catre un instructor asistat de catre doi consilieri tehnici. A fost deci, o stare ideala, cum, pana acuma, numai in putine locuri si la prilejuri rare se realizeaza.

Doua patrule au fost trimise inainte, dimineata, ca sa pregateasca locul bivuacului. Insasi centuria, cu toti participantii a plecat cu trenul de amiazi, in vagoane rezervate ce au fost puse la dispozitie de directia c.f.r.

In acelas tren au luat loc Alteta Sa Regala Principele Carol, comandantul Marei Legiuni, urmat de intreg Comandamentul si de biuroul congresului.

[Cercetasii imprejurul instructorului lor]

Cercetasii din Bucuresti mai facusera drumul acesta. Regiunea li era cunoscuta; multi au recitit in carnete observatiile ce si-au fost insemnat; dar n’au lipsit nici de aceia, cari n’au mai stiut ca langa Vidra se trece peste Sabar, langa Gradistea peste Arges si ca pe sub Comana curge Neajlovul. Li s’a spus din nou acuma. Cercetasii nu s’au dat jos in statii.

In gara Comana a asteptat una din patrulele trimise inainte si o grupa de onoare a cercetasilor din Giurgiu, impreuna cu d-l Iuca, prefectul judetului Vlasca unde ne aflam.

S’a format coloana de mars. Cercetasii s’au oprit la monumentul din sat si au ascultat descoperiti cuvintele rostite de d-l V. Suteu, comandantul Cohortei, intru comemorarea eroilor cazuti pentru Patrie la 1877 si la 1913.

[Vedere din curtea Manastirei]

Aci, toti instructorii au fost repartizati pe langa cate una din cele trei grupe ale centuriei, care acuma s’au despartit, avand sa execute, fiecare aparte, dupa ordinea de rotatiune fixata inainte, programa, care prevedea: 1) vizitarea Manastirei, cu explicari de istorie si archeologie; 2) o halta de popas pe marginea baltii, cu explicari din domeniul stiintelor naturale si higienei, si 3) vizionarea unei gospodarii taranesti, cu explicari de ordin national-economic.
Altetea Sa Regala Principele Carol a asistat rand pe rand, la o parte din exercitiile fiecarei grupe, si in acelasi timp s’a intretinut cu mult interes cu satenii.
Apoi centuria s’a adunat in fata Manastirei si a plecat spre locul bivuacului, la “Putul lui Sobaru”, urmand soseaua principala a Comanei. A fost de rara frumusete aceasta defilare a cercetasilor prin mijlocul satenilor gatiti in straie de sarbatoare si care aclamau cu nespusa dragoste pe inaltul lor oaspete, A.S.R. Principele Mostenitor. Toate casele erau impodobite cu drapele tricolore. Cercetasii constatau cu bucurie aspectul casutelor curate ce se insirue dealungul strazei principale si urmele de stare buna ce se zareau in fiecare ograda.
Ici si colo gaseam semnele lasate de patrulele trimise inainte.

Pe platoul de deasupra Comanei d-l colonel Popescu, dela Marele Stat Major, face o foarte instructiva expunere despre cetirea hartilor, cu exemple practice. De aci nu mai aveam departe. Intr’o poenita, iata corturile bivuacului. Cercetasii se instaleaza veseli, isi depun echipamentul, isi consuma merindele, si se odihnesc, ceea ce a dansii se manifesta in forma de jocuri.

Alaturea, in padure, Alteta Sa ia loc cu instructorii la o gustare cercetaseasca, servita cu indemanare de cercetasii din Giurgiu. Fiind ziua de Sf. Gheorghe, sunt aclamati d-nii Mugur, Adamescu, Murgoci si instructorii care poarta numele acestui patron. O echipa din centuria a V-a felicita deosebit pe d-l Murgoci, pentru interesul special ce a arata d-sa acestei centurii.
Dealtcum masa se termina iute, caci cercetasii si-au inceput sezatorile, si Alteta Sa asista.

Cand a dat sa se insereze, a trebuit sa gandim la plecare. Cantand a plecat centuria, si cu parere de rau, ca ziua s’a sfarsit atat de iute. Am ramas in urma cu grupa care avea sa adune corturile; cercetasii nu se indurau sa le ridice. “E atat de frumos aici; si macar o singura noapte sa fim dormit in corturi”… Plouase undeva, si adierea vantului aducea miros de livada frageda. O privighetoare incepu sa cante in crang, chiar langa noi; - dintre baieti, unii nu mai auzisera cantec de privighetoare in liber -; toti ascultam fermecati.




Trecand din nou prin sat, departe in urma coloanei principale, gasim oamenii vorbind in grupuri, spunandu-si reciproc impresiile zilei, cari le va ramane si lor neuitata. Ceeace se repeta in toate partile era multumirea lor de o fi vazut, acasa la ei pe Printul Tarii, ceeace i-a minunat, a fost bunavointa cu care s’au vazut agraiti si considerati de Alteta Sa Regala, si interesul personal ce a aratat Principele Mostenitor pentru tot ce priveste viata lor de sateni romani.
In gara, pana la sosirea trenului, se improvizeaza o a doua sezatoare, comuna din cercetasi si sateni, imprejurul Altetei Sale, cu cantece din fluer, cu doine.

Trenul pleaca, insotit pana departe de ovatii.

A doua zi, la congres, urma sa se discute excursiunea, sa se faca critica. Intr’adevar, era cate ceva de intregit, si de observat, de explicat. Dar, mult peste toate celelalte impresii a stapanit la toti participantii, multumirea profunda ce a adus fiecare din escursiunea aceasta, impreuna cu marturisirea sincera, ca fiecare a vazut ceva ce l-a interesat si a invatat ceva nou. Iar cand discursurile incepeau sa fe lungi, multi congresisti gandeau in sine, ce bine ar fi fost in fiecare zi cate o proba practica, ca cea de la Comana.

Prof. Const. Nedelcu


Excursia de la Comana
23 Aprilie 1916
La Congresul Cercetasilor din anul acesta s-a hotarat sa se faca o escursie model dimpreuna cu toti domnii instructori. Escursia a fost hotarata sa se faca la Comana.
Plecarea se hotareste pentru 1½ p.m. din gara Filaret.
Suntem repartizati toti cercetasii din Bucuresti in 3 mari grupuri. Grupa din care fac parte este sub comanda D-lui Profesor Const. Nedelcu. Instructorii din toata tara, precum si A.S.R. Principele Carol merg cu noi. Ajunsi la Comana vizitam monumentul din mijlocul satului, ridicat in amintirea celor cazuti la 1877. Grupa mea merge la Manastirea Comana unde domnul Nedelcu ne vorbeste cateva cuvinte: Aceasta manastire a fost intemeiata la 1462 de catre Vlad Tepes si reintemeiata la 1588 de Radu Serban Voda care a fost si este considerat adevaratul ei ctitor. [???]
Manastirea s-a tot stricat, pana cand Serban Paharnicul, Radu Voda Serban de mai tarziu s-a hotarat s’o ia sub ocrotirea sa si o modifica in 1700.
Calugarii greci pe mana carora incape mai tarziu o adusera intr-o stare de plans.
Dupa aceasta ocolim manastirea pe dinafara si ne oprim in fata locului din dosul manastirii unde un consilier tehnic ne vorbeste cateceva despre botanica si vietuitoarele ce traiesc pe marginea lacurilor. Vizitam apoi o gospodarie taraneasca de unde luam drumul spre padure. Aci fu asezat in graba un bivuac. A.S.R. si tuturor instructurilor li se serveste o gustare de catre cercetasii din Giurgiu. Dupa sezatoare ne indreptam spre gara Comana de unde luam cu totii trenul spre Bucuresti.

Ioan Dem. Dimancescu


surse:
1 - Prof. Constantin Nedelcu, Excursiunea la Comana, Cercetasul, Nr. 5, Mai 1916
2 - Ioan Dem Dimancescu, Jurnal de Cercetas, 1915-1916



vezi reeditarea excursiei in aprilie 2014 (Pe urmele unui jurnal)

Cercetasii la parada de 10 Mai

Data de 10 Mai marcheaza juramantul principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen catre tara in anul 1866, ceremonia de incoronare a acestuia ca regele Carol I in anul 1881, dar si declaratia de independenta a Romaniei fata de Imperiul Otoman (1877).

Pana la abdicarea fortata a Regelui Mihai din 1947, ziua de 10 Mai - Ziua Regelui a fost sarbatoarea noastra nationala.

Incepand cu anul 1915 si pana in anul 1936 cercetasii au fost nelipsiti de la paradele militare care s-au tinut pe 10 Mai.


Destinul cercetasiei in Romania a fost influentat decisiv de-a lungul anilor de catre institutia regala.

In vara lui 1914 colonelul Grigore Berindei a fost primit de catre regele Carol I intr-o audienta la care a fost de fata si principele Ferdinand. S-a prezentat situatia miscarii cercetasesti, care incepuse sa se organizeze. In contextul izbucnirii primului razboi mondial, regele a oferit tot sprijinul cercetasilor. La 18 aprilie 1915, Asociatia “Cercetasii Romaniei” avea sa fie recunoscuta de catre Corpurile Legiuitoare ca "persoana morala si juridica”.
Chiar din anul 1914, principii regali Carol si Nicolae se implica activ in viata cercetasiei. Incepand cu anul 1929, principele Nicolae devine comandant al Marei Legiuni a cercetasilor. (1)

Regele Carol al II-lea sustine dezvoltarea cercetasiei, dar tot el este cel care va infiinta Straja Tarii. Prin reorganizarea acesteia din 24 ianuarie 1937, Strajeria devine singura organizatie nationala (avand si caracter obligatoriu) pentru copii/tineret (7-18 ani), consfiintind astfel sfarsitul cercetasiei.


Alin Dimancescu



  • pregatiri pentru defilarea cercetasilor in anul 1915:

Duminica 10 Maiu
Vin cu totii 55 de cercetasi care sunt asezati de mine in felul urmator:
1 tobosar in frunte
6 muzicanti
6 biciclisti
6 biciclisti
1 sef de grupa
6 cercetasi
6 cercetasi
1 sef de grupa
6 cercetasi
6 cercetasi
6 cercetasi
2 sanitari cu cainii
2 calareti

Dl. Raileanu da ordin ca pana la 9½ sa fac cu cercetasii marsul de defilare si darea onorului. La 9½ plec cu toti asezati in ordine acasa la dl. Raileanu unde trebuie sa luam steagul. Ajunsi la dansul facem ocolirea la stanga ramanand in linie. Patrula steagului merge de ia steagul. Cercetasii la comanda dau onorul si apoi plecam la liceu. Asez in linie cercetasii si asteptam pe dl. Raileanu. Dau onorul, ma duc sa dau raportul si apoi plecam sa ne asezam pe Bd. Scoalelor. Suntem trecuti in revista si apoi plecam de aici spre a ne aseza la randul nostru la defilare. Noi defilam dupa scoli, inaintea trupelor. Defilarea a iesit destul de bine, starnind multa admiratie in randul privitorilor. Asistam apoi la toata defilare si la 12½ ne imprastiem in liniste.
I.D. Dimancescu

Seara, retragerea cu torte e facuta de trupele din garnizoana.

fragment din Jurnal de Cercetas


surse:
1 - Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2, 1930
foto:
Ilustratiunea Romana, 16 mai 1934

Cercetasii la Zilele Muzeului Militar (7-8 mai 2011)


actualizare dupa eveniment (8 mai):


A fost un eveniment de exceptie, un act de educatie si cultura, pentru care Muzeul Militar National merita toate felicitarile! Aprecieri deosebite asociatiilor si grupurilor de traditie militara!
Pozele inserate mai jos vorbesc de la sine despre "desfasurarea de forte" de pe parcursul celor doua zile.

La standul ONCR copii si parinti au cerut informatii despre organizatie si despre conditiile de inscriere.
Au participat la eveniment grupuri organizate de cercetasi (lupisori, temerari si exploratori) si leaderi din Bucuresti (Cl Dimancescu-organizatori, Cl Baden-Powell, Cl Aurel Vlaicu) si Ramnicu Valcea (Cl Mircea cel Batran).

Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) si armata romana sunt uniti printr-o traditie istorica. Cadre din armata au contribuit la infiintarea si la conducerea organizatiei intre anii 1913-1937. Intre anii 1916-1919 miscarea cercetaseasca este integrata in efortul de razboi al Romaniei prin Corpul Cercetasilor de razboi. Cercetasii sunt prezenti si in prima linie, dar in mod special in serviciile auxiliare din spatele liniilor, ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. generand indirect un surplus pretios de soldati combatanti.

Pe 7 si 8 mai 2011, cercetasii din ONCR participa cu un stand de prezentare materiale si cu un punct de informare la Zilele Muzeului Militar National, eveniment al carui program detaliat poate fi urmarit mai jos.


In sectorul Primului Razboi Mondial (corpul central) poate fi vizitat si standul de cercetasie, unde sunt prezentate obiecte din Colectia Muzeului Militar National.

Alin Dimancescu



OSTASUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

Zilele Muzeului Militar National
7-8 mai 2011

In perioada 7-8 mai 2011, intre orele 10.00-14.00, Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” organizeaza cea de-a XI-a editie a evenimentului devenit deja traditional, intitulat “ Zilele Muzeului Militar National”, la care va invitam sa participati. Tema aleasa de noi, pentru anul 2011, este “OSTAŞUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE” si va propune sa retraiti, in curtea muzeului, aspecte interesante din cele doua conflagratii mondiale.


Ca in fiecare an, ne vor fi alaturi, prietenii nostri din grupurile de reconstituire istorica: Asociatia Datina Strabuna (Oradea) care va reconstitui un post de prim ajutor cu infirmiere in uniforma de epoca si voluntari ardeleni din Regimentul 3 “Avram Iancu”, din perioada Primului Razboi Mondial;


-Asociaţia Traditia Militara (Bucuresti) va surprinde publicul prin prezentarea unor uniforme de infanterie, vanatori de munte si garda regala din al Doilea Război, demonstraţii de exercitii tactice si manuire de arme conform regulamentelor militare ale vremii, reconstituirea unei batalii contra trupelor germane;


-Asociatia 6 Dorobanti (Bucuresti), in uniforme de infanterie, escorta regala si copii de trupa, va reconstitui un campament de la 1917, in cadrul astfel amenajat prezentand armamentul din dotare, demonstratii de instructie de front, prepararea “ratiei de hrana”;



-Societatea “Traditsia” (Bulgaria) va prezenta uniforme ale armatei bulgare din Primul Razboi Balcanic (1912-1913) si din Primul Razboi Mondial (1915-1918), demonstratii de tragere cu munitie de manevra;



-Asociatia Nationala a Colecţionarilor de Arme (A.N.C.A.), din Ploiesti, prezinta demonstratii de tragere cu un tun de munte si cu un mortier de transee german (tip Lanz) din Primului Razboi Mondial;


-Grupul “Deutsche Freikorps aduce in atentia publicului uniforme si manuiri de arma conform regulamentelor militare germane din timpul celui de- al Doilea Razboi Mondial;


Alaturi de grupurile de reconstituire istorica isi va aduce contributia la desfasurarea acestei manifestari Muzeul Transmisiunilor Centrului 48 Comunicatii si Informatică – Filiala a M. M.N. prin amenajarea unui punct de transmisiuni militare utilizat în Primul Razboi Mondial, prezentand publicului si aparatura de transmisiuni specifice celor două conflagratii mondiale;


un stand tematic “Cultul Eroilor in cadrul caruia va fi amenajata o fotoexpozitie si se va desfasura un concurs scolar cu premii. In anumite puncte din curtea muzeului publicul va putea vedea o serie de afise din epoca celor doua razboaie mondiale aflate in patrimoniul institutiei noastre.

Cei interesati vor putea descoperi in curtea muzeului standuri ale colectionarilor de militaria, lucrari interesante aparute sub egida Editurii Militare,

iar cei pasionati de tehnica militara vor putea admira o motocicletă ZUNDAPP, utilizata de armata germana dar si romana in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, restaurata partial, aflata in patrimoniul muzeului si considerata o adevarata “bijuterie” de catre cunoscatori.



Pe parcursul celor doua zile, vor mai avea loc ceremonii omagiale de depuneri de coroane de flori la monumentele ridicate in memoria generalului I. Em. Florescu si a ostasilor din Regimentul 21 Infanterie “Ilfov”, aflate in incinta muzeului.


Nu in ultimul rand, gratie Serviciului Muzicilor Militare, publicul va fi delectat cu muzica militara si de promenada specifica epocilor evocate.

Bucataria de campanie, amenajata in aer liber, va oferi gratuit publicului vizitator traditionala fasole la cazan, aceasta activitate fiind sustinuta financiar de unul dintre sponsorii fideli ai muzeului.


Va aşteptam sa ne treceti pragul si sa traiti alaturi de noi momente interesante din epoci de mult apuse.

(sursa: Muzeul Militar National)



lista postari (143)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (12)