Colectii cercetasesti - Muzeul Militar National


Pentru cei care nu au ajuns inca, o vizita la Muzeul Militar National inseamna un obiectiv de pus in agenda. Este o incursiune fascinanta in timp si un prilej de a-ti redestepta un sentiment de mandrie nationala.

Standul cercetasiei este inclus in sectiunea primului razboi mondial.
M-as fi asteptat la ceva mai multe exponate, dar se pare ca spatiul nu a permis o desfasurare mai mare.
A fost prima data ca am vazut "pe viu" o uniforma de cercetas aproape completa. Senzatia este coplesitoare. Omul invizibil care pare sa o poarte este fostul Director al Cercetasiei din perioada interbelica, Ulisse Samboteanu, fiindca costumul a fost al lui. La fel si cateva din decoratiile si insignele din vitrina.


































Uniforma de cercetas, md. 1916 (nr. inv. 1.346) este compusa din
-bluza kaki, inchisa in fata la un rand de nasturi, cu gulerul rasfrant si prins in nasturi; are epoleti din acelasi material si doua buzunare aplicate; bluza este prevazuta cu 11 nasturi din os
-pantalonii sunt scurti, confectionati din postav kaki;
-palarie din fetru gri-inchis, cu boruri mari, iar calota este inconjurata de o curea din piele, maron; in partea din fata a calotei, are un crin metalic; are aparatoare de mesina maro



















-centironul este din piele maro, cu catarama metalica de arama, avand in mijloc un crin si de jur-imprejur inscriptia "Cercetasii Romaniei. Gata oricand"; are doua aparatori metalice
-fularul este din panza rosie, imprimata cu flori de crin albe si garnitura din panza abastra (1)












Este expus un drapel al Asociatiei Cercetasilor din Romania (+ element varf, separat).















Mai sunt prezente doua fanioane ale unor grupe de cercetasi, cu simbolurile distinctive (o vulpe si un caine), precum si doua esarfe ale jamboreelor nationale de la Mamaia/1934 si Brasov/1936.






























Alin Dimancescu


vezi si:


descriere costum:
1 - Camelia Cristea si Tudorita Toader, Cercetasia - trecut si prezent in colectiile Muzeului Militar National, Buletinul Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I", nr. 4, 2006, Bucuresti

foto stand cercetasie - cu permisiunea Muzeului Militar National
foto Ulisse Samboteanu - povesteaunuicercetas.ro

Cercetasele Romaniei

Infiintarea organizatiei. Primii ani

La 8 Aprilie 1915 (data la care "Razboiul cel Mare" incepuse) Asociatia “Cercetasii Romaniei” (1914-1936) era recunoscuta ca “persoana morala si juridica” de catre Corpurile Legiuitoare. Romania era inca in neutralitate.

Intrarea Romaniei alaturi de Antanta a prilejuit integrarea miscarii cercetasesti in efortul de razboi (1916-1918). Cercetasii sunt prezenti ca forte auxiliare in spatele frontului, unde activeaza in misiuni auxiliare ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. (1)

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Intre anii 1924 si 1928 miscarea stagneaza.
La 1 august 1928 cercetasia este trecuta ca directie la Oficiul National pentru Educatie Fizica (ONEF). In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant. (2)

La inceputul anului 1929 existau grupuri distincte de cercetase, constituite separat, dar incadrate in Marea Legiune a Cercetasilor. Zilnic se primeau cereri ale fetelor care vroiau sa devina cercetase. (3)
Erau “urmasele” unei cercetase, sora medicala pe front si mai apoi luptatoare in prima linie - Ecaterina Teodoroiu. In anul 1914, fiind eleva in Bucuresti, se inrolase in Cohorta "Pastorul Bucur". Revenita la Targu-Jiu a activat in Cohorta "Domnul Tudor". In vara anului 1916 (august) a participat impreuna cu toti cercetasii cohortei la ingrijirea ranitilor. (11)

Constituirea Cercetaselor Romaniei ca organizatie separata de Cercetasii Romaniei este urmarea unui cumul de factori:
1. Influenta externa - aparitia miscarilor de Girl Guides / Scouts (prima in Anglia, 1910)
2. Emanciparea statutului femeii in Romania dupa primul razboi mondial. Ca exemplu, in anul 1919 se inregistreaza Asociatia Crestina a Femeilor (ACF), filiala cu personalitate juridica a organizatiei YWCA (echivalentul feminn al YMCA). ACF era patronata (ca presedinta de onoare) de Regina Maria (initiatoarea demersului de a infiinta filiala din Romania). Scopul asociatiei era integrarea femeii in societate pe baza unor norme de morala crestina si prin activitati specifice, orientate catre trup, minte si suflet.
3. Implicarea directa a Principesei Ileana care va deveni autoritatea morala si decizionala a organizatiei. La studiile facute in Anglia (Colegiul din Heathfield-Ascot), Domnita luase contact cu "fenomenul" Girl Guides.

  • In primavara anului 1929, Principesa Ileana convoaca la Palatul Cotroceni un grup numeros de persoane pentru a discuta despre oportunitatea infiintarii unei miscari de cercetase.
  • Se stabileste un comitet restrans (A.S.R. Principesa Ileana, Nissa Camarasescu si cpt. I Dimancescu - comandantul cohortei I Galben) care va conlucra cu Ministerul Scoalelor.
  • La 8 iunie 1929 are loc la Ministerul Instructiunei o conferinta a directoarelor de scoli secundare
  • Comitetul de initiativa a fost largit prin cooptarea doamnelor O. Ionescu (directoarea liceului de fete “Domnita Ileana”), E. Monroe (directoarea scolii normale de fete “Elena Doamna”) si a domnului profesor V. Suteu (directorul liceului de baieti “Cantemir Voda”, fost comandant al Cohortei "Pastorul Bucur" in primii ani ai cercetasiei)
  • La inceputul anului scolar (septembrie) se organizeaza un sediu (un birou in cladirea ONEF-ului) de unde se va coordona activitatea de dinaintea lansarii (redactarea statutului si a regulamentelor) si de dupa.
  • Lansarea Asociatiei Cercetasele Romaniei va avea loc pe 18 ianuarie 1930, la Palatul Cotroceni in prezenta Domnitei Ileana si a colaboratorilor sai. Tot atunci se constituie legal si Biroul Central al Marii Legiuni. (4)
  • In februarie 1930 se infiinteaza primele patru centurii: Centuria I Marele Voevod Mihai, Centuria a II-a Domnita Ileana, Centuria a II-a Regina Maria si Centuria a IV-a Elena Doamna. (4)
  • Primele comandante si conducatoare depun legamantul pe 6 septembrie 1930.

  • Cercetasele cohortei Domnita Ileana din Bucuresti depun juramantul pe stadionul ONEF la 21 noiembrie 1930, in fata M.S. Regina Maria si a A.S.R. Principesa Ileana, Comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei. (5)
Conducerea Asociatiei Cercetasele Romaniei era urmatoarea:
-Domnita Ileana – comandanta Marii Legiuni
-Nissa Camarasescu – ajutoarea comandantei Marii Legiuni
-Biroul Central, format din Viorica Litzica - directoarea generala, ajutata de domnisoarele I. Cernatescu si O. Cosco. (6)

Grupele de varsta sunt:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (7)
Cel putin 36 de cercetase formeaza 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formeaza o cohorta. (8)

La inceputul anului 1931 Marea Legiune a cercetaselor cuprindea 11 cohorte (Bucuresti+10 orase). (8)
In octombrie 1931 se inregistrau 20 de cohorte, pentru ca in ianuarie 1932 sa existe 23 cohorte formate din 2078 cercetase. (9) (10)

Desi separata ca structuri, organizatia a pastrat o legatura stransa la nivel de activitati si informare cu Asociatia "Cercetasii Romaniei".

Alin Dimancescu


citeste si:

surse:
1 - Activitatea cercetasilor Romaniei dupa inceperea rasboiului, Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916
2 - Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11
3 - N. Camarasescu, Privind inapoi, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.2
4 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
5 - Legamantul cercetaselor din cohorta “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.9 - decembrie 1930, pag.11
6 - Ion Tik, Cercetasele Domnitei, Ilustratiunea Romana, joi, 30 aprilie 1931, pag . 6-7
7 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
8 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
9 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
10 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
11 - Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu, Muzeul Gorjului - Targu-Jiu

foto: Cercetasul, Ilustratiunea Romana, povesteaunuicercetas.ro

Primele cercetase

Infiintata in 1907 de catre generalul Robert Baden-Powell, cercetasia era o organizatie gandita exclusiv pentru baieti.
In anul 1909, are loc la Crystal Palace, Londra o prima mare adunare cercetaseasca, considerata ca precursoare a jamboreelor. Participa 11,000 de cercetasi.
B-P remarca un grup de tinere in uniforme.


Intrebandu-le ce cauta acolo, acestea ii spun ca doresc sa devina cercetase.
Raspunsul generalului este aproape instantaneu: "Nu se poate, este numai pentru baieti!" (vezi video)

Intr-o perioada dominata inca de conservatorism, Baden-Powell se temea ca primind fetele in cercetasie ar fi indepartat baietii.


In anul 1910 Baden-Powell infiinteaza o organizatie separata pentru fete - Girl Guides – a carei prima presedinta va fi Agnes Baden-Powell, sora sa.
Numele organizatiei era inspirat de cel al unui regiment britanic de graniceri care activa in India, vestit pentru tehnicile sale de patrulare si supravietuire.

Dupa ce activeaza ca leader al Girl Guides in Anglia si Scotia, Juliette Gordon Low va infiinta in 1912 American Girl Guides, denumire schimbata ulterior in American Girl Scouts. In anii urmatori miscarea se va raspandi si in alte tari.

Temele abordate de Girl Guides vor fi impartite intre activitati de practica/teren si consiliere in cariera.

In Romania, Asociatia Cercetasele Romaniei se infiinteaza in anul 1930. Domnita Ileana devine comandanta Marii Legiuni. Dupa ce in anul 1936 va functiona impreuna cu organizatia de baieti sub numele de "Cercetasia Romaniei", in ianuarie 1937 asociatia va fi desfiintata.

Alin Dimancescu


citeste si:


surse:
1 - Girl Guides, wikipedia
3 - Agnes Baden-Powell, wikipedia
4 - Juliette Gordon Low, wikipedia

foto: BP's Story, CHSSCOUT.NET, YouTube

Tabara de cercetasi - Sinaia, 1929

Tabara Cohortei I Galben Bucuresti
Sinaia, 1-30 VII 1929

"Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc. [...]
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara.

Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor.

Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc."

fragmente din cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930


foto: colectia Dimancescu


citeste si:

Despre cercetasie in raport cu educatia fizica

D. Capitan I. Dem. Dimancescu ne vorbeste
"Despre cercetasie in raport cu educatia fizica (jocurile educative, sporturile, escursiile si turismul, taberele de vara, etc.)"

Solicitand o convorbire in legatura cu cercetasia d-lui capitan I. Dem. Dimancescu, comandantul tineretului cercetasesc, d-sa ca intotdeauna s’a aratat de o extrema bunavointa, dandu-ne pentru cetitorii “Gazetei Sporturilor” lamuriri ample asupra acestui subiect de ordin principal.

-Puteti sa ne dati oarecari lamuriri asupra cercetasiei?
Da, primesc cu placere sa dau aceste lamuriri, cu nadejdea ca aceste informatiuni ar putea lamuri mai bine felul in care se cauta a lucra la cercetasie, pentru binele tineretului.
Cercetasia are ca scop, potrivit principiilor de educatie ale lui Baden-Powell, sa desvolte in toti tinerii insusiri individuale ca: vigoare, indemanare fizica, initiativa, curaj, demnitate si onoare, precum si insusiri sociale ca solidaritate, patriotism si altruism.

-Care este scopul cercetasiei?

In chipul acesta, Cercetasia e o scoala de energie fizica si morala, o scoala de hotarari si fapte, inchinate tarii, poporului, omenirii intregi.
Si mai bine este definit acest scop in noul regulament al cercetaselor: cercetasia contribue la armonizarea educatiei nationale, morale si fizice a fetelor din orice clasa sociala, pregatindu-le mai bine pentru viata, prin indrumari practice.

-Ce este cercetasia?
Nu este o scoala; este gresita aceasta teorie. Ea e ceva care vine sa completeze scoala. Cercetasia bine indrumata, inseamna viata in aer liber, in mijlocul naturii, unde copiii pot pipai singuri ceeace invata in scoala si unde li se da posibilitatea prin jocuri si diferite execitii practice sa-si dezvolte in mod natural calitatile lor.

-Cine intra la cercetasie?

Copii intre 7-11 ani, ca pui de soimi sau la fete, micile cercetase; intre 11-18 ani ca cercetasi sau cercetase si peste 18 ani ca cerceasi seniori sau cercetase calauze. Dupa cum se vede, varstele categoriilor de cercetasi corespund cu varstele tineretului din scoli: primar, liceal si universitar.

-Are cercetasia vre’o legatura cu educatia fizica?
Mare si indisolubila. Sunt nenumarate avantagiile pe cari le pot avea copiii la cercetasie, insa voi insista putin asupra urmatoarelor puncte: jocurile educative, sporturile, escursiile si turismul, precum si taberile de vara.

Jocurile educative
Este bine cunoscuta tuturora influenta pe care o au jocurile in formarea caracterului copiilor si ajutorului pe care ele il dau unei cresteri firesti a copilului. Desi ar parea ceva de mica importanta, totusi este unul din capitolele cele mai de seama ale cercetasiei. Spiritul de observatie, spiritul de cercetare, spiritul de judecata, (intr’o situatie grea) se pot castiga mai lesne prin jocuri cercetasesti decat prin lecturi sau sfaturi date la sezatori cercetasesti. In toate tarile, conducatorii cercetasiei au dat o deosebit de mare importanta jocurilor si sunt foarte multe brosuri de tot felul de jocuri, cari sunt socotite de toti ca un auxiliar puternic in educatia care se incearca a se da copiilor.

Sporturile
Trebuie sa se stie ca cercetasul este un prieten al sportului. Aproape toate sporturile sunt practicate de cercetasi si ei mai bine decat altii stiu a le folosi la vremea lor; adica obisnuiesc a juca football, a face curse de cross-country si rugby in timpul toamnei; a face ski, sporturi de iarna si diferite sporturi de interior in timpul iernii; atletism, volley-ball, oina pe timpul primaverii; sporturi de apa si excursii de lunga durata pe timpul verii.
La cercetasie se pune mare baza pe foloasele cari pot rezulta din practicarea sportului pe echipe. Cred ca e bine a mentiona ca cercetasii stiu intotdeauna sa respecte spiritul adevarat sportiv care ar trebui sa caracterizeze orice competitie sportiva. Cercetasul stie sa asculte totdeauna de regulele arbitrului si nu este galagios. Deasemenea trebuie sa se stie ca printre diferitele specialitati cercetasesti figureaza: atlet, inotator, calauza, arbitru etc. si pentru a face parte din aceste categorii, individul trebuie sa dovedeasca anumite aptitudini fizice necesare practicarii si cunostintii lor.
Serbarile cercetasesti au totdeauna in programul lor un loc de frunte rezervat sporturilor.

Escursiile si turismul
Cercetasii nu uita ca mersul pe jos este unul dintre cele mai bune exercitii fizice.
De mic, cercetasul este invatat cum sa mearga intr’o escursiune ca sa se poata folosi cat mai mult de tot ceea ce natura ii pune cu atata darnicie la indemana. Din primele zile, cercetasul capata indrumari practice de felul cum trebuiesc respectate anumite reguli de higiena si de aceea nu-i de mirare ca in toate escursiunile sale este atat de voios.
La cercetasie exista o progresie bine stabilita in ajungerea scopului cautat prin escursii. Cercetasii incepatori fac mai intaiu plimbari si vizite scurte in oras si in imprejurimi, ca dupa cateva luni de zile sa mearga intr’o escursie mai mare de o zi sa doua in imprejurimile orasului sa uneori la departari ceva mai mari.
Muntele in special este mult pretuit de catre cercetasi, cari cauta sa faca intr’un an cel putin 2-3 escursii, oricat de departe s’ar gasi cohorta lor de regiunea muntoasa.
Cercetasii din regiunile muntoase sunt foarte bine organizati si de multe ori sunt calauze pretioase nu numai pentru cercetasi dar si pentru diferitele grupuri de escursionisti cari vin pe timpul verii la munte.
S’ar putea spune chiar ca avem cercatasi de munte cari cunosc in parte alpinismul si skiul. Cei mai buni skiori-calauze in munti au fost dati de cohorta din Sinaia.

Taberele de vara
Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc.
Tabara in cercetasie nu a fost confundata cu o colonie unde se obisnuiesc a se trimite copii debili pentru intremare si unde nuiaua d-lui Pedagog joaca un rol de seama.
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara. (Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor).
Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc.
Cercetasia a gasit un puternic sprijin in Oficiul National de Educatie Fizica care si-a luat asupra sa in mod efectiv partea educatiei fizice, punand la dispozitia cercetasilor, instructori, terenuri si dand indrumarile necesare unei bune orientari in aceasta directie.

-Ce s’a realizat pana acum in cercetasie?

Asa cum a fost condusa aceasta miscare la noi, ea s’a afirmat ca o institutie educativa necesara tineretului si prin felul in care s’a lucrat, ea a dat dovada tuturora de forta pe care o reprezinta. In anul acesta se implinesc 16 ani dela recunoasterea ei oficiala. In acest timp au fost perioade cand activitatea ei a fost mai redusa. Totusi, datorita programului sau, ea a putut trece usor peste aceste crize.
Astazi sunt in Romania aproape 10.000 de cercetasi si prin noua indrumare speram ca numarul cercetasilor va spori.
Printre cauzele de seama cari au slabit pe ici, pe colo, cercetasia s’ar putea enumera: lipsa de conducatori bine pregatiti; lipsa de sprijin din partea autoritatilor (scoala, stat); lipsa de manuale cercetasesti.
Privitor la conducatori s’ar putea spune ca cercetasii nu au nevoe de comandanti de cercetasi, ci de cercetasi conducatori, adica de conducatori cari mai intai sa fie ei cercetasi. Nici cercetasia nu a scapat de boala entuziasmului care se stinge repede si la cercetasie sunt conducatori care din diferite motive nu pot face fata imprejurarilor si cari foarte repede parasesc cercatasia. Conducatorii cercetasilor sunt voluntari si foarte greu se gasesc persoane pricepute cari de buna voie sa-si dea timpul lor, cel putin o jumatate de zi pe saptamana pentru educatia fizica si morala a tineretului. Atunci cand cercetasia va putea rezolva aceasta chestiune, ea va putea fi sigura de o dezvoltare excelenta.

Si acum incheiu prin cuvintele d-lui general Manolescu, care intre altele aratand ce vrem noi prin cercetasie spune:
“Vrem sa invingem toate greutatile din drumul vietii noastre si sa ne pregatim prin cat mai mult contact cu natura. Noi iubim cerul, pamantul, apa, aerul si toate frumusetile lor. Noi iubim familia, neamul, omenirea si credem in Dumnezeu care le-a creat pentru bucuria si folosinta noastra.
Idealul nostru este sa biruim, sa fim curagiosi, entuziasti, cinstiti, muncitori, pregatiti si gata oricand”.


sursa:
  • cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930

Meniu de cercetasi la jamboree

Cum au trait cercetasii Cohortei I Galben la Jamboreea Nationala 1930 Piatra-Neamt

Bucatarie proprie. Centuria I Cohorta I Galben Bucuresti

5 august
Ora 8.30 dim. Ceai de siminichie cu mana
" 10 " - Paine cu unt din timpul ocupatiei
" 1 " - Mamaliguta cu branza
" 4 " - p.m. Branza cu mamaliguta
" 8 " - Amandoua felurile

6 august
Ora 8.30 dim. Ceai muiat in apa fiarta
" 10 " - Orez cu lapte impartit cu bobul
" 1 " - Salata cu scrumbii pescuite pe vremuri in Bistrita
Mancare de ardei umpluti cu furnici.
" 4 " p.m. - Paine cu salam taiat milimetric
" 8 " - Intentie de crenvusti

7 august
Ora 8.30 dim. Ceai de tei
" 10 " - Snitel sa tot tragi de el
" 1 " - Salata cu castraveti tineri cu vechime de un an si mancare de pui de soim
" 4 " p.m. - Paine cu vant si cu sare
" 8 " - Sunca de tantari
Desert: clatite cu magiun, clatite in apa de vase

Celelalte zile nu am mancat fiindca "cercetasul este econom"

Sanatate!

Vulcanescu Gh. Mihail


citeste si:


sursa:
Vulcanescu Gh. Mihail, Cum au trait cercetasii Cohortei I Galben la Jamboreea Nationala 1930 Piatra-Neamt, Cercetasul nr.8 - noiembrie 1930, pag.4

foto: Cercetasul nr.7 - octombrie 1930

Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)

La Congresul general al Cercetasilor (Arenele Romane, Bucuresti, 23-27 Aprilie 1930) lt. col. Ulisse Samboteanu prezenta un raport detaliat despre participarea Romaniei cu o delegatie la a 3-a jamboreea internationala de la Birkenhead/Marea Britanie – 1929 (un foarte mare succes de participare: 50,000 de cercetasi) (1).











Congresul prefateaza hotararea Principelui Nicolae, comandantul Marii Legiuni, de a se organiza jamboree nationale din 2 in 2 ani.

Prima jamboree nationala se desfasoara la Piatra Neamt intre 5 si 25 august 1930, pe un platou aflat in vecinatatea orasului Piatra Neamt, la poalelel muntelui Carlomanul (617m).


Audienta totala a fost estimata la 2,000 de participanti (27 de cohorte si 7 legiuni reprezentate). Pe langa cercetasii si comandantii romani au fost prezenti comandanti si cercetasi din Germania si delegati din Ungaria, Franta, Polonia si Cehoslovacia.

Conducerea Cercetasiei a fost reprezentata de A.S.R. Principele Nicolae - comandantul Marii Legiuni, generalul I.Manolescu - ajutorul comandantului Marii Legiuni, col. Ulisse Samboteanu - directorul Cercetasiei, lt. col. Panaitescu - comisarul general al jamboreei. Autoritatile locale au fost reprezentate de d-l N. Ioaniu - primarul orasului Piatra Neamt.

Comisarul general al jamboreei a fost ajutat de un secretariat general si 5 directii (administrativ; tehnic; organizarea si supravegherea taberei; excursii, cazare si transport; sport si concursuri).


Programul jamboreei a inclus: instalarea taberei, festivitatea de deschidere, excursii si tabara, concursuri si acordarea premiilor, festivitatea de inchidere, ridicarea taberei si plecarea.


Toti participantii au primit contra cost insigna, insigna pentru baston si o diploma. A fost primul eveniment cercetasesc din tara la care s-au emis insemne personalizate.

 

S-au acordat urmatoarele premii: cupa A.S.R. Principele Nicolae, statueta O.N.E.F., cupa "Cartea Romaneasca", statueta "Asociatia fostilor cercetasi din rasboi", statueta "Socec", cel mai frumos si util lucru de mana, cel mai frumos aranjament de corturi, cel mai frumos baston cercetasesc, cea mai frumoasa melodie cercetaseasca, topografie si semnalizare.
S-au mai acordat premii pentru concursuri de atletism, volei si tir, precum si numeroase mentiuni.


Fanionul de onoare al Marii Legiuni a fost castigat in urma clasarii pe primul loc in clasamentul general de catre Cohorta "Fantanele" din Cluj-Napoca, formatiune aflata sub comanda prof. A.I. Goia.


La festivitatea de inchidere s-a anuntat data si locul urmatoarei jamboree nationale: Dumbrava Sibiului, 1932.

Alin Dimancescu



citeste si:


surse:
1 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.8
2 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1
3 - Vasile Militaru, Impresii de la Jamboreea Nationala de la Piatra Neamt, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.12

insigna si insigna baston: colectia Iulian Lipovanu
foto: Cercetasul

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)